MASAJUL
DEFINIŢIE – grup de exerciţii mecanice de tip manual sau tehnic prin care,
luându-se contact cu tegumentul, se efectuează diferite manevre, în scop igienic, profilactic sau terapeutic şi recuperator . Aceste manevre stimulează pielea, determinând reacţie vasculară, biochimică, de stimulare senzitivă şi induce reacţii de tip reflex în vecinătatea zonei de masaj sau la distanţă.
CLASIFICAREA MASAJULUI
I. MASAJUL OCCIDENTAL
MASAJUL USCAT
1. Masajul manual efectuat de către maseur
a) masajul clasic
- tehnici clasice – principale – netezirea
– fricţiunea
– frământat
– tapotament
– vibraţia
– complementare – cernutul, rularea
presiunea şi tensiunile
tracţiuni
scuturări
elongaţiile
pensări
ciupiri
b) masajul reflex
- masajul ţesutului conjunctiv
- masajul reflex segmentar
- masaje reflexe speciale – reflexologia vertebrală
reflexologia limbii
reflexologia endonazală
reflexologia auriculară
reflexologia irisului
reflexologia buzelor
reflexologia intestinului gros
reflexologia dinţilor
reflexologia palmară
reflexologia plantară
neuralterapia
INDICAŢIILE MASAJULUI
- Afecţiuni ale aparatului locomotor – reumatismale, neurologice, posttraumatice, psihogene – afecţiuni articulare, miozite, miofasciite, miogeloze, celulite, nevrite şi polinevrite, retracţii musculo-tendinoase, contracturi musculare, hipotrofii şi atrofii musculare de diferite cauze.
- Afecţiuni ale aparatului cardiovascular – staze venoase şi limfatice, cu edeme circulatorii periferice.
- Afecţiuni ginecologice – inflamaţii cronice, ptoze uterine, aderenţe etc.
- Afecţiuni psihogene – forme de nevroză astenică, spasmofilii, distonii neurovegetative.
- Afecţiuni dismetabolice – obezitate, diabet, gută.
- Pediatrie – anemii, rahitism, sindroame hipoanabolice.
- Geriatrie – tratament de întreţinere şi stimulare a musculaturii scheletice şi a metabolismului diminuat, după explorări paraclinice.
- Optimizarea formei sportive.
- Sedentarism.
- Profilaxie secundară.
- Îmbunătăţirea consistenţei, elasticităţii şi mobilităţii pielii
- Creşterea supleţii şi ameliorarea circulaţiei sângelui la nivelul ţesutului subcutanat şi conjunctiv
- Stimularea resorbţiei produşilor din jurul leziunilor cu refacerea mai rapidă a ţesuturilor respective şi grăbirea cicatrizărilor
- Îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, cu creşterea cantităţii de oxigen la nivelul ţesuturilor şi cu eliminarea mai rapidă a deşeurilor toxice provenite din activitatea muşchilor
- Activarea circulaţiei limfei din căile limfatice cu o resorbţie mai rapidă a lichidelor interstiţiale şi a edemelor
CONTRAINDICAŢIILE MASAJULUI
Contraindicaţii definitive
- afecţiuni maligne sau cu potenţial de malignizare prin masaj;
- afecţiuni cutanate (bolile de piele) : parazitare, infecţioase, inflamatorii, eczematoase, eruptive de diverse cauze, plăgi posttraumatice, fragilitate capilară;
- afecţiuni acute febrile;
- afecţiuni inflamatorii osoase şi osteoarticulare;
- tuberculoză cu diferite localizări;
- tromboflebite şi flebotromboze;
- afecţiuni cardiocirculatorii acute : angină pectorală, infarct miocardic, tulburări de ritm, insuficienţă cardiacă, embolii cu diferite localizări, hipertensiune arterială netratată;
- afecţiuni pulmomare acute;
- afecţiuni acute ale tubului digestiv;
- manifestări hemoragipare;
- stări de oboseală;
- bolile psihice majore (în special psihoze).
Masajul este interzis în următoarele zone anatomice:
- spaţiul popliteu (situat pe faţa posterioară a articulaţiei genunchiului)
- triunghiul lui Scarpa (situat la rădăcina membrului inferior, faţa anterioară)
- axilă (subsuoară)
- articulaţia cotului (faţa anterioară)
- partea anterioară a gâtului
- zona mamară
- partea interioară a coapselor; zona cu varice
Există contraindicaţii care ţin de:
- maseur – starea de sănătate fizică/psihică
- locul în care se efectuează masajul: spaţii neigienice, umede, reci (temperatura optimă 20 – 24°C)
MASAJUL TERAPEUTIC(SUEDEZ)
Masajul este considerat una dintre cele mai vechi terapii, fiind constituit dintr-o prelucrare metodica normala a partilor moi ale organismului in scop fiziologic sau curativ profilactic.
Tehnicile de masaj clasic suedez sau masaj limfatic practicate cu maiestrie, au efecte deosebit de benefice asupra sanatatii, conditiei fizice si aspectului general al corpului pacientilor de orice varsta.
Masajul clasic suedez sau masajul limfatic asigura o functionalitate perfecta a organismului persoanelor aparent sanatoase, creste tonusul muscular si totodata relaxeaza sistemul nervos, stimuleaza organele interne si intretine starea de sanatate si echilibru psihic al pacientilor la orice varsta, prevenind astfel dizarmoniile functionale ce ar putea duce la o dereglare a sanatatii prin aparitia si instalarea bolii in sine.
Prin masajul adecvat, efectuat cu competenta sunt stimulate majoritatea functiilor corporale si a organelor si tesuturilor – pielea, muschii, tendoanele, nervii, glandele endocrine, organele digestive si sexuale, coloana vertebrala etc.
Datorita intensificarii circulatiei sanguine, a limfei si influxului nervos, se obtine o revigorare pregnanta a intregului organism, este ameliorata mobilitatea articulatiilor si ligamentelor, sunt stimulate circulatia sanguina si limfatica precum si metabolismul si se amplifica totodata eliminarea toxinelor din corp.
Tehnicile de masaj speciale au scopuri curativ-terapeutice producand vindecarea si ameliorarea unei palete largi de boli si afectiuni, unele dintre ele considerate incurabile in medicina clasica. Dintre acestea citam cateva:
afectiuni ale sistemului osteomuscular – crampe si dureri musculare, recuperare motorie dupa traumatisme si fracturi grave, pierderea mobilitatii, entorse, luxatii, reumatism (artrite, artroze);
afectiuni ale sistemului circulator sanguin – circulatie periferica, arterite, hipotensiune si hipertensiune arteriala, ateroscleroza etc;
afectiuni ale sistemului nervos – paralizii si pareze, stari de stress si depresie nervoasa, insomnie, oboseala cronica, afectiuni ale coloanei vertebrale, nevralgii etc;
afectiuni ale sistemului endocrin – stari de oboseala generala, imbatranire prematura, disfunctii sexuale, somnolenta si absenteism, obezitate etc;
afectiuni dermatologice – riduri si imbatranirea pielii, celulita, tulburari de transpiratie, alopecie, edeme etc.
EFECTE:
• stimuleaza centrii nervosi din piele dinamizând functiile organelor,
• accelereaza curentul limfatic si eliminarea rapida a rezidurilor toxice,
• dinamizeaza circulatia sanguina spre inima usurându-i munca,
• stimuleaza nutritia pielii si grabeste regenerarea celulelor,
• repozitioneaza muschii corpului recâstigâng starea de bine,
• regleaza secretiile glandelor endocrine, îmbunatatind metabolismul,
• intensifica schimburile nutritive si eliminarea toxinelor din corp,
• corpul devine calm si relaxat, dispar tensiunile si stresul.
Masajul terapeutic reprezintă utilizarea acestuia în tratamentul diferitelor afecţiuni, având ca obiectiv favorizarea proceselor de vindecare şi de recuperare funcţională.
- Afecţiuni ale sistemului nervos periferic, afectiuni ale sistemul muscular, afectiuni ale coloanei, stres,oboseala, cefalee,etc.
Obiectivele masajului:
- îmbunătăţirea circulaţiei sanguine şi limfatice cu activarea proceselor metabolice în membrele afectate
- menţinerea troficităţii, a elasticităţii şi excitabilităţii muşchilor
- combaterea edemelor
- prevenirea tulburărilor trofice ale tegumentelor şi ţesutului celular subcutanat.
Masajul este stimulent, cu manevre energice.
AFECŢIUNI REMATISMALE CRONICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR
- sunt suferinţe cronice ale articulaţiilor sau ţesuturilor periarticulare
- Afecţiuni reumatismale cronice inflamatorii
- sunt provocate de cauze insuficient precizate presupunându-se existenţa unor agenţi virali sau a unor mecanisme autoimune
Poliartrita reumatoidă – afecţiune inflamatorie cronică, interesând îndeosebi
articulaţiile mici ale degetelor mâinilor, în principal falangele proximale şi articulaţia metacarpofalangiană, cu respectarea falangelor distale, ulterior afectarea şi a articulaţiilor mari, în manieră simetrică. Apare în mod predominant la femei.
Se manifestă prin dureri articulare, redori articulare, tumefieri articulare, hipotrofie musculară. În stadiile avansate exista tumefieri articulare permanente, deformaţii ale degetelor şi anchiloze, cu atrofierea musculaturii.
Tratament
- faza acută: repaus, posturi în atele pentru prevenirea posturilor vicioase şi a deformaţiilor, medicamente analgezice antiinflamatoare, corticoterapie. Pe măsură ce se micşorează fenomenele inflamatorii, se folosesc cu prudenţă fizioterapia, masajul şi kinetoterapia.
- faza de remisiune: kinetoterapia şi masajul capătă un rol important în păstrarea mobilităţii articulare, prevenirea hipotrofiilor musculare, ameliorarea circulaţiei sanguine şi menţinerea troficităţii generale.
Masajul terapeutic la nivelul membrelor superioare şi inferioare se execută cu prudenţă, intensitate şi ritmul mnevrelor fiind adaptate sensibilităţii segmentelor tratate. De cele mai multe ori se însoţeşte de osteoporoză Þ MASAJ DE RELAXARE
- netezire
- fricţiuni cu vârful degetelor, insistând la mâini asupra muşchilor interosoşi, folosind pulpa policelui
- frământat uşor
- ciupituri pentru muşchii eminenţelor tenară şi hipotenară
- cernut uşor (! Cernutul implică articulaţia cotului şi umărului Þ dacă apar dureri, nu se mai face!)
- vibraţii
- mişcări pasive
Spondilita anchilozantă – afecţiune inflamatorie a coloanei, predominantă la bărbaţi cu o numită particularitate genetică. Interesează articulaţiile interapofizare ale vertebrelor şi se manifestă cu dureri la nivelul coloanei, în special în regiunea sacroiliacă (articulaţia şoldului), limitarea mişcărilor, hipotrofie musculară (la pacienţii imobilizaţi la pat) şi tendinţă la cifoză dorsală. În fazele avansate se instalează anchiloza coloanei vertebrale.
Tratament
- faza acută: repaus pe pat tare (numai pe perioada dureroasă), posturi corecte pentru prevenirea atitudinilor vicioase, medicamente analgezice antiinflamatoare, corticoterapie
- faza de remisiune: kinetoterapie şi masaj, astfel:
- la pacienţii imobilizaţi la pat
- pentru îmbunătăţirea circulaţiei sanguine şi a condiţiilor trofice locale
- prevenire hipotrofiei musculaturii dorsolombare
Masajul va fi de tonifiere, cu frământat mai energic, dar fără tapotament.
- la pacienţii care se deplasează, musculatura dorsolombară devine contractată → diminuarea durerilor şi a contracturilor musculare → masajul trebuie să fie calm şi miorelaxant, utilizând manevre mai puţin energice, adaptate sensibilităţii regiunilor dorsolombare
- netezire
- fricţiuni cu vârful degetelor, uşoare
- frământare în cută cu intensitate mică
- vibraţii longitudinale, cu efecte decontracturante
b) Afecţiuni reumatismale cronice degenerative (artroze)
- deterioarea cartilajului articular şi a extremităţilor osoase, la nivelul coloanei vertebrale şi la articulaţiile membrelor
- apar la persoane vârstnice, datorită intervenţiei factorilor mecanici de suprasolicitare articulară, macro- sau microtraumatisme repetate, tulburări endocrine şi metabolice.
Artroza cervicală – dureri la nivelul cefei şi contractura muşchilor acestui
segment, limitând aproape complet mişcările capului. Durerile pot iradia într-un membru superior, în nevralgia cervico-brahială, datorită procesului de discartroză (la tendinţa de îndreptare a coloanei, aceasta pocneşte, merge ca pe un scripete)
Tratament
- repaus
- medicţie antiinflamatoare şi decontracturantă
- fizioterapie
- MASAJUL COLOANEI CERVICALE:
Masajul terapeutic urmăreşte:
- calmarea durerilor
- relaxarea musculaturii
- reducerea contracturii
Pentru a fi calmant şi miorelaxant se recomandă manevre uşoare şi lente
- neteziri descendente în regiunea cefei
- fricţiuni (fără podul palmei)
- frământat în cută, cu intensitate adaptabilă la sensibilitatea locală
- vibraţii cu vârful degetelor pe muşchii cefei, pentru decontracturare musculară
- elongaţii (după 2-3 şedinţe)
- mişcări pasive
Aplicaţii de comprese calde în zona cefei, care pot preceda masajul, crescându-i eficacitatea.
Artroza lombară – se poate manifesta clinic prin:
- lombalgie acută sau lumbago, manifestată prin dureri accentuate instalate brusc, ce se exacerbează la mişcări, şi contractură musculară reducând aproape complet mobilitatea coloanei la acest nivel.
Tratament
- repaus la pat
- medicamente antiinflamatoare, analgezice şi decontracturante
NU SE FACE MASAJ!!!!!!!!!!
lombalgie subacută, durere la nivelul coloanei lombare instalată de 3-4 zile, maxim o săptămână, fără a iradia pe fesier
Masajul este calmant şi miorelaxant, executând manevrele uşor şi lent
- neteziri
- fricţiuni cu vârful degetelor
- vibraţii
! NU SE FACE FRĂMÂNTAT
Se evită căldura locală
Se pot folosi aparate de vibromasaj
- lombalgie cronică – dureri moderate, ce apar la primele mişcări după ridicarea din pat
sau la efectuarea unui efort de ridicare a greutăţilor, contractură musculară variabilă şi limitarea uşoară a mişcărilor coloanei în zona lombară.
Tratament
- evitarea eforturilor fizice deosebite
- medicaţie analgezică-antiinflamatoare şi decontracturantă în caz de intensificare a durerilor
- fizioterapie, kinetoterapie şi masaj
Obiectivele masajului terapeutic:
- diminuarea durerilor
- menţinere elasticităţii şi excitabilităţii musculaturii lombare
- prevenirea hipotoniei musculare
- ameliorarea circulţiei sanguine şi troficităţii locale
Masajul se poate executa după aplicarea de căldură locală.
- netezire
- fricţiuni
- frământări în cută
- vibraţii
- lombosciatica – afectarea unei rădăcini a nervului sciatic produsă de procesul de
discartroză, care favorizează migrarea nuclelui pulpos al discului intervertebral. Se manifestă cu dureri lombare instalate brusc în timpul ridicării unei greutăţisau la redresarea coloanei vertebrale. În alte cazuri durerea se instalează lent, acentuându-se progresiv. Din zona lombară, durerea poate iradia pe unul din membrele inferioare (când este afectată rădăcina L5 a nervului sciatic, iradierea durerii este pe faţa posterioară a coapsei, faţa externă a gambei şi faţa dorsală a piciorului; când este afectată rădăcina S1, durerea iradiază pe faţa posterioară a coapsei, a gambei şi planta piciorului). Există parestezii, contractură musculară lombară şi limitarea mişcărilor în coloană.
Tratament
- repaus pe pat tare
- medicaţie analgezică-antiinflamatoare şi decontracturantă
- masaj de relaxare zona lombară şi membrul inferior afectat
- Artroza coxofemurală (coxartroza) – apare la persoane peste 50 ani şi este una
dintre formele cele mai invalidante. Se manifestă cu dureri în regiunea inghinală sau fesieră, ce pot iradia în coapsă, fiind intensificate de mers pe scări sau teren accidentat. Muşchii periarticulari pot prezenta contracturi. În fazele mai avansate apar hipotrofia musculară, limitarea mişcărilor articulare şi impotenşă funcţională a membrului inferior de partea afectată.
Tratament
- repaus articular intermitent
- dietoterapie pentru reducerea excesului ponderal
- medicamente analgezice-antiinflamatoare şi decontracturante
- fizioterapie, balneoterapie, kinetoterapie şi masaj
În stadiile avansate de deformare a capului femural, dureri şi impotenţă funcţională
ccentuată, este indicat tratamentul chirurgical.
Scopul masajului terapeutic:
- diminuarea durerii
- decontracturarea musculară
- îmbunătăţirea tonusului şi excitabilităţii musculaturii învecinate articulaţiei
Masajul trebuie să fie calm şi miorelaxant, executând manevrele uşor şi lent.
- neteziri, pe regiunea fesieră, mergând lateral spre regiunea trohanteriană şi spre coapse
- fricţiuni uşoare
- frământat
- vibraţii
! NU SE FAC MIŞCĂRILE PASIVE ÎN ARTICULAŢIA COXOFEMURALĂ
Pe musculatura învecinată coapsei, pentru prevenirea hipotoniei şi hipotrofiei, se aplică manevre mai energice:
- neteziri
- fricţiuni cu podul palmei
- frământat
- tapotament
- cernut
- rulat
- vibraţii
Hidromasajul poate realiza în profunzime o îmbunătăţire a circulaţiei sanguine şi a
troficităţii locale, ca şi o relaxare musculară în această regiune, unde articulaţia este acoperită de un strat celuloadipos şi muscular voluminos.
- Artroza genunchiului (gonartroza) – afecţiune ce apare la persoanele peste
50 ani şi se manifestă prin: dureri la primele mişcări după ridicarea din pat sau în legătură cu schimbările meteorologice, contractură musculară, hipotrofie musculară, mai ales la nivelul musculaturii coapsei. Persoana are tendinţa de a sta cu genunchiul în flexie, acuzând dureri la mers şi coborâtul scărilor.
Tratament
- repaus segmentar intermitent
- dietoterapie pentru reducerea excesului ponderal
- medicamente analgezice-antiinflamatoare
- fizioterapie, balneoterapie şi masaj
- pacientul să stea cu faţa în sus, cu o greutate pe genunchi pentru a-l ţine în extensie
Scopul masajului terapeutic:
- ameliorarea circulaţiei sanguine şi a condiţiilor trofice locale
- îmbunătăţirea tonusului şi excitabilităţii musculare
Masajul se aplică la genunchi, gambă şi coapsă:
La genunchi:
- netezire
- fricţiuni uşoare cu vârful degetelor, în jurul articulaţiei genunchiului, eventual folosind un unguent antiinflamator
- tracţiuni
La coapsă:
- masaj de tonifiere pe cvadriceps: netezire, fricţiuni, presiuni, frământat, cernut, tapotament, vibraţii, scuturări, tracţiuni în ax, mişcări pasive
La gambă:
- masaj de relaxare pe gambieri: netezire, fricţiuni uşoare, frământat uşor, cernut, vibraţii, mişcări pasive
Masaj de relaxare pe piciorul opus
!!!!!!! NU SE PUNE CALD Þ CREŞTE PROCESUL INFLAMATOR
DACĂ APARE HIDARTROZA (ACUMULARE DE LICHID ÎN ARTICULAŢIE, MANIFESTAT PRIN MĂRIREA DE VOLUM A ARTICULAŢIEI, ARTICULAŢIE ROŞIE, FIERBINTE) ESTE CONTRAINDICAT MASAJUL
- Periartita scapoluhumerală – afecţiune inflamatorie a articulaţiei umărului
În faza acută: dureri spontane, care se exacerbează la mişcările braţului, contractură musculară şi limitarea accentuată a mişcărilor în articulaţia umărului (se întreabă pacientul dacă poate duce mâna la ceafă, dacă poate să-şi încheie sutienul, fermoarul fustei, etc.)
! NU SE FACE MASAJ ÎN FAZA ACUTĂ
- repaus segmentar
- medicamente analgezice-antiinflamatoare şi decontracturante
Odată cu regresia fenomenelor dureroase se introduce progresiv masajul miorelaxant:
- netezire la nivelul umărului şi omoplatului
- fricţiuni cu vârful degetelor, pe faţa anterioară a capsulei articulare după retroflexia braţului, şi pe faţa posterioară a capsului după anteflexia capsulei
- frământări uşoare
- vibraţii fine pentru decontracturare musculară
- mişcări pasive ale braţului, insistând pe acestea
Îşi revine în 10 zile. Se asociază cu kinetoterapie, scripetoterapie.
e) Torticolis – afecţiune ce interesează musculatura cefei, mai ale muşchii trapez şi sterno-cleido
mastoidianul, care apare după expunere la frig, un curent de aer rece, poziţie vicioasă în timpul somnului. Se manifestă cu dureri cervicale spontane sau în legătură cu mişcările capului, limitate de existenţa unei contracturi musculare de o parte a gâtului; poziţia antalgică este cu bărbia într-o parte şi capul uşor în sus; de cealaltă parte (partea spre care este înclinat gâtul) musculatura devine flască. În partea contractată Þ MASAJ DECONTRACTURANT:
- netezire
- fricţiuni uşoare
- frământat (doar cută mică)
- vibraţii
- ! în prima şedinţă nu se fac elongaţii. După 2-3 şedinţe se pot face elongaţii şi mişcări pasive.
În partea relaxată Þ MASAJ TONIFIANT:
- netezire
- fricţiuni
- frământat
- tapotament (numai cu marginea cubitală)
- vibraţii
În cazuri grave se pune guler
f)Osteoporoza – rarefierea structurii osoase. Oasele arată ca un burete (spongioase).
Pentru diagnostic în stadiile incipiente se face analiza osteodensitometrică, sau cu ultrasunete la calcaneu. În stadii avansate apar dureri osoase, fracturi spontane.
Cel mai frecvent apare postmenopauză (mai grav după menopauza instalată chirurgical, declinul este brusc), sau post ghipsare.
Evaluarea osteodensitometriei
+ ∞→ - 1 ═ normal
- 1→ - 2,5 ═ osteopenie
- 2,5→ ∞ ═ osteporoză
Tratament
- medicaţie de substituţie (calciu, estrogeni la femei)
- masaj de relaxare general
CIFOZA (gheb) – modificare în plan sagital a coloanei vertebrale. Musculatura este alungită, flască, nu are putere să susţină coloana Þ MASAJ DE TONIFIERE a musculaturii paravertebrale
- kinetoterapie
- mersul cu cartea pe cap
- dormit pe pat tare, fără pernă
SCOLIOZA – modificare în plan longitudinal a coloanei vertebrale
- în C – cuprinde cam toată coloana, musculatura dinafara coloanei este relaxată Þ MASAJ DE TONIFIERE, în timp ce musculatura din interiorul coloanei este contractată Þ MASAJ DE RELAXARE
2. în S – cervico-dorsală
- dorso-lombară (cea mai frecventă)
- lombo-sacrată
MASAJUL LIMFATIC-DRENAJ LIMFATIC
Circulaţia limfatică este alcătuită dintr-un sistem de capilare limfatice, vase şi ganglioni limfatici, cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet, prin trunchiurile colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circulaţii. În traiectul lor spre cord, vasele limfatice străbat unul sau mai mulţi ganglioni limfatici de unde primesc limfocite şi imunoglobuline. Marele canal limfatic (ductul toracic) este situat înapoia aortei, străbate diafragmul şi se varsă în unghiul venos stâng, constituit prin unirea venelor jugulară internă şi subclaviculară stângă. În el este drenată limfa din membrele inferioare, peretele abdominal, organele genitale şi organele abdominale, primind în traiectul său toracic şi limfa din partea stângă a capului şi gâtului, membrul superior stâng şi jumătatea stângă a toracelui. Canalul limfatic drept este un colector scurt, care primeşte limfa din jumătatea dreaptă a capului şi gâtului, membrul superior drept şi jumătatea dreaptă a toracelui şi se varsă în unghiul venos drept, format prin unirea venelor jugulară internă şi subclaviculară dreaptă.
Compoziţia limfei diferă în funcţie de teritoriul de unde provine şi de starea funcţională a ţesutului unde s-a format. Limfa este un lichid incolor, cu un conţinut proteic destul de ridicat. Limfa hepatică conţine mai multe proteine decât cea provenită din membre, iar conţinutul proteic al limfei este mai mare după ce a străbătut un ganglion. Conţinutul lipidic al limfei pe gol este redus, însă limfa recoltată la 6-8 ore după mesele bogate în lipide are un aspect lăptos din cauza lipidelor absorbite prin celulele mucoasei intestinale. Fluxul normal al limfei în 24 ore este de 2-4 l.
Circulaţia limfei se face de la periferie spre marile ducturi limfatice.
Funcţiile sistemului limfatic:
- drenează o parte din lichidele interstiţiale
- readuce în circulaţie proteinele extravazate
- transportă acizii graşi cu lanţ lung şi colesterolul, resorbiţi din intestin precum şi enzime şi hormoni descărcaţi în lichidul interstiţial
- are rol în imunitatea organismului
În organism se mai află şi alte organe limfoide: foliculii solitari din peretele intestinal, amigdalele, pulpa albă a splinei, timusul.
- Drenajul ganglionilor limfatici
Ganglionii limfatici se află în regiuni bine stabilite ale corpului uman, fiind
grupaţi în „reţele”(axilar, latero-cervical, inghinal, mediastinal, abdominal, etc.). Mărimea lor variază între cea a unui bob de orez şi cea a unui sâmbure de măslină, şi au o formă ovală.
Drenajul ganglionilor limfatici are ca scop de a le goli conţinutul, prin presiuni, repetate lent şi cu intensitate slabă. Mâna se aplică pe reţeaua ganglionară, degetele fiind aşezate transversal pe vasele aferente. Degetele întinse trag pielea ca şi ganglionii subiacenţi, în timp ce o presiune uşoară contribuie la evacuarea limfei. Ritmul mişcărilor este de 2-3 la fiecare 10 secunde, deoarece ganglionul limfatic se goleşte foarte lent. Mişcarea, lentă şi blândă a mâinii, se repetă de 10 ori pe fiecare reţea ganglionară.
- Drenajul colectorilor limfatici
Se aplică mai jos de regiunea pe care dorim să o drenăm. Presiunea este uşoară,
mişcările începând din parte proximală a edemului, pentru a se termina distal. Degetele sunt aşezate transversal pe vasele limfatice, pentru a le stimula în timpul presiunii. Mişcările trebuie să se execute foarte lent, în ritm de aproximativ 3 mişcări la fiecare 10 secunde. Circulaţia limfatică este considerabil activată prin aceste mişcări. Mişcările trebuie să se efecuteze de mai multe ori pe loc înainte de a deplasa mâinile, pentru a deplasa coloana de limfă. Stimularea colectorilor începe de la rădăcina membrelor (după ce s-au drenat reţelele ganglionare), mâinile deplasându-se apoi progresiv spre regiunea de drenat.
- Drenajul de resorbţie
Nu se foloseşte decât atunci când edemul a invadat ţesuturile situate între derm şi
fascia musculară superficială.
Efecte:
- de la nivelul zonelor infiltrate, lichidul excedentar (în plus) este împins progresiv din spaţiul interstiţial spre capilarele limfatice, prin care limfa va fi condusă lent spre colectori.
Se aplică imediat după drenjul colectorilor, la graniţa dintre marginea inferioară a
edemului şi regiunile neinfiltrate. Presiunea exercitată începe distal şi se termină proximal, fiind orietată spre colectori. Dacă edemul este mare, este bine să fie „fragmentat” în timpul aplicării drenajului de resorbţie, adică să se acţioneze progresiv, din aproape în aproape, până când se realizează drenarea lui. Faza cea mai importantă a mişcării este relaxarea presiunii, moment în care capilarele îşi revin la calibrul lor iniţial, din acest motiv acestei faze trebuind să i se acorde atenţia necesară (presiunea âmpinge limfa din capilare spre colectori, iar relaxarea permite reumplerea capilarelor).
MASAJUL ANTICELULITIC
Se spune ca femeile au cu 10% mai mult tesut adipos decat barbatii; tesut care este distribuit neuniform pe suprafata corpului. Femeile au predispozitie sa aiba mai mult tesut adipos pe coapse in adolescenta si se adauga si zona abdomenului si poate a bratelor in perioada adulta. Barbatii, in schimb, au predispozitie sa aiba mai mult tesut adipos in zona abdomenului si, unii dintre ei, in zona coapselor si a mainilor. Tesutul adipos este peste tot: in jurul inimii, pe abdomen, pe coapse, pe brate, pe spate, peste tot, iar, in anumite zone, are un diametru care ne supara. In momentul in care ne apucam fie de sala, fie de un regim alimentar, nu noi alegem de unde va micsora diametrul mai intai. S-ar putea ca respectivul corp sa considere ca tesutul adipos din zona spatelui este mai accesibil si de acolo sa simta nevoia sa consume la inceput. Apoi sa mearga in zona fetei, a sanilor, a coapselor, a abdomenului, a soldurilor, dar fara a-si epuiza nici pe departe rezervele! Pentru ca acest tesut adipos reprezinta excelente rezerve pentru perioadele grele prin care organismul se asteapta sa treaca.
Masajul anti-celulita este una din cele mai bune solutii de a scapa de “coaja de portocala". Acest tip de masaj se efectueaza local, in zonele afectate de celulita. Masajul se face de obicei pe solduri, picioare, fese, abdomen. Se folosesc creme reductoare sau uleiuri specifice, pentru a spori efectul anti-celulita.
Influentele masajului anti-celulita asupra organismului se explica in buna masura prin actiunea directa asupra straturilor superficiale ale corpului. Cu ajutorul acestui masaj se stimuleaza supletea si elasticitatea pielii si a tesuturilor subcutanate si se activeaza circulatia sangelui. Trebuie sa tineti insa cont de faptul ca masajul anti-celulita nu este un masaj de relaxare - se actioneaza insistent (uneori chiar usor dureros) asupra zonelor afectate de celulita. La Perfectcontur poti beneficia si de acest tip de masaj cu minimum de disconfort si maximum de efecte.
Celulita
Celulita este o inflamatie a tesutului adipos, putand fi considerate o boala. Celulele grase sunt dispuse subcutanat in ochiurile unei retele de tesut conjunctiv. Inflamatia acestui tesut se produce din cauza unei circulatii sangvine locale si a unui drenaj limfatic deficitar. In urma procesului inflamator, celulele adipoase devin mult mai aderente la piele, iar fibrele conjunctive ce formeaza ochiurile retelei se fibrozeaza si se scurteaza inegal si trag de piele, dand astfel aspectul de "coaja de portocala" al acesteia.
Abdomen
- neteziri
- frământat (cută mare)
- ciupit
- plescăit
- pensat
- neteziri
Se repetă de mai multe ori aceeaşi succesiune, pe o durată de 15-20 minute.
Coapse şi fesieri
- neteziri
- frământat
- tapotament
- ciupit
- neteziri
Este bine sa incepem masajul anticelulitic cu un drenaj limfatic si o stimulare a glandelor endocrine. Trebui tinut cont de gradul celulitei in asa fel incat dupa masaj sa nu apara echimoze. Daca masajul este facut la un nivel profesional trebuie stiut ca este una dintre cele mai complexe metode de indepartare a celulitei, necesitand un efort mare din partea maseurului.
Masajul Anticelulitic
PROCEDEE:
• Masajul gambei - anterior si posterior ,
• Masajul coapsei – anterior si posterior
• Masajul fesier si abdominal
• Frictiune, framântat, tapotament,
• Presiuni, vibratii, trepidatii,
• Netezire finala de relaxare.
EFECTE:
• fragmenteaza si discloca lobulii de grasime,
• elibereaza tesutul de celulele adipoase,
• accelereaza fluxul limfatic pentru preluarea toxinelor,
• intensifica circulatia sanguina în tesuturi,
• dezagregheaza si elimina produsele de descompunere,
• stimuleaza terminatiile nervoase subcutanate
